Geta Brătescu

[Georgeta Brătescu (Comănescu)]

n. 4 mai 1926, Ploieşti

Studii: Facultatea de Litere Bucureşti (1945-1949), Academia de Arte Frumoase Bucureşti, prof. Camil Ressu (1949).

Geta Brătescu debutează în lumea artelor, în năvalnicul an 1947, printr-o expoziţie personală la o galerie en-vogue a acelor timpuri, Căminul Artei, ce aparţinea criticului Ionel Jianu (spaţiu existent şi astăzi în Pasajul Cretzulescu, loc al altor staţionări culturale).

Răsfoind cataloagele expoziţiilor anuale sau colecţia revistei Arta din anii duri şi seci ai instaurării comunismului, reperăm prezenţa activă a artistei cu lucrări ce respectau regulile de fidelitate partinică, moralizatoare, dar artista îşi rezervase un refugiu dincolo de zarva propagandei: universul delicat al copilăriei. Litografii, gravuri, ilustraţii - conţineau chipuri, gesturi, întâmplări infantile, joviale sau dramatice, ce menţineau standardul unei act artistic la un nivel apt şi peste timp. Implicată şi în artele decorative, în special tapiserie, Geta Brătescu capătă notorietate la începutul anilor '60, fiind prezentă din ce în ce mai des în expoziţii internaţionale, în cele de selecţii reprezentând arta românească sau cu participare directă la saloane de gen.

A realizat două filme de animaţie (color): Plimbarea lui Esop (regie, scenariu, grafică, Studioul Animafilm, 1967) şi Altă Scufiţă roşie (regie, scenariu, grafică, Studioul Animafilm, 1968).

Geta Brătescu este în fapt un artist al experimentului, al regenerării, prezenţa ei în ilustraţia de carte sau reviste pentru copii este sporadică, din anii '70 se desprinde total din această zonă artistică, intrând în perimetrul ermetic al colajului, performance art, foto-instalaţie sau a altor expresii estetice. A realizat macheta revistei Secolul 20 şi a ilustrat Mutter Courage de Brecht (gravuri), Ciuma de Camus (desene în tuş), Esopia, Faust (trad. de Ştefan Augustin Doinaş, Ed. Univers, 1983)

Expoziţii personale : Bucureşti (1960, 1963, 1967 – grafică, 1970, 1972, (Atelier I şi II – grafică, gravură, tapiserie), 1973, 1975, 1981). În 1999 a avut p expoţie retrospectivă la Muzeul Naţional de Artă. A expus la Saloanele de carte ilustrată de la Bratislava (1966, cu ilustraţiile de la Poveştile lui Ch. Perrault), Bologna (1972, 1974), Belgrad (Expoziţia « Peniţa de aur », 1968). Premiul pentru artă decorativă al UAP (1965), Premiul revistei Arta (1970), Premiul « Ion Andreescu » al Academiei Române (1993)

A realizat 3 filme video împreună cu Alexandru Solomon.A publicat numeroase jurnale de călătorie, într-o abordare elitistă, eclectică, fără a lăsa informaţii utile despre perioadele cuprinse în ghimpii memoriei. În 1967, la editura Meridiane a apărut monografia « Geta Brătescu » de Anca Arghir.

1964
Din ispăvile lui Nastratin Hogea - Viorica Dinescu (Ed. Tineretului)
[cop. & il. color]

1966
Poveşti cu vrăjitori şi zâne - Charles Perrault (Ed. Tineretului)
(traducere: Sarina Cassvan)

1970
Atenţiune, Carolina! - Gica Iuteş (Ed. Ion Creangă)
[cop. & il. a/n]

1974
Nastratin Hogea (Ed. Ion Creangă)
repovestire de Viorica Dinescu
[cop. & il. color]

1975
Poezii pentru copii - Cicerone Theodorescu (Ed. Ion Creangă)
[cop. & il. color]


JURNALE

De la Veneția la Veneția, Editura Meridiane(1970)

Atelier Continuu, Editura Cartea Românească (1985)

Atelier Vagabond, Editura Cartea Românească (1993)

A.R., Fundația Culturală Secolul 21 (2000)

Peisaj cu om, Fundația Culturală Secolul 21 (2002)

Ziua și Noaptea, Fundația Culturală Secolul 21 (2004)

Copacul din curtea vecină, Fundația Culturală Secolul 21 (2009)