marți, 19 februarie 2013

Coca Creţoiu-Şeinescu




[Ecaterina Cretzoiu]
n. 1914 - ?

Coca Creţoiu-Şeinescu pentru mulţi este un nume absolut necunoscut, dar generaţii întregi îi cunosc desenele ce-au însoţit primele conflicte dintre petele de cerneală şi timidele mânuiri de peniţă pe straturile liniare ale caietelor de caligrafie, purtate atlantic  de primul ghiozdan. Abecedarele ce-au fost folosite în sistemul de învăţământ românesc între anii 1960-1990 au fost ilustrate de necunoscuta artistă.

Aş putea intitula această prezentare « Enigma doamnei Coca Creţoiu », dar nu pot oferi toate elementele esoterice ale unei scrieri palpitante. Merg pe un fir intuitiv din puţinile informaţii descoperite în scrieri obscure. Niciun dicţionar de artă nu-i cuprinde numele. Revista Arta / Arta Plastică, deşi conţine multe articole despre grafica ilustrată de carte, mai ales în perioada anilor `50-`60, nu-i aminteşte numele. Cărţi de memorii ale lumii artistice nu-i invocă prezenţa.
I-am descoperit totuşi numele într-un anunţ din ziarul Universul din 1932 care prezenta o expoziţie comună C. B. Cretzoiu şi Coca Cretzoiu. Tată şi fiică. C.(onstantin) B. Cretzoiu a fost un arhitect şcolit la Institutul Politehnic din München, dar şi absolvent al Academiei de Arte din acelaşi oraş. Apare în cataloagele câtorva Saloane Oficiale şi un contemporan l-a descris că « pictează tablouri de-o expresivitate sinceră ». Probabil, în siajul tatălui, Coca Cretzoiu îşi va apropia tehnici picturale de care se va folosi în tumultuoasele decenii comuniste.

coperta revistei Luminiţa nr. 7/1955
(cuprinde o planşă din ilustraţia povestirii "Dumbrava minunată" din volumul, pe atunci în pregătire, "Printre gene" de Mihail Sadoveanu)


Începe să ilustreze de la debutul anilor `50 povestiri de Ion Creangă, Ion Agârbiceanu, dar şi de zeii literari ai acelor timpuri funebre – impostorul A. Toma, academician, prima divă poetică a propagandei staliniste, Demostene Botez, fost avocat, jurnalist al oficiosului ţărănist Dreptatea, redactor şi director al revistei interbelice Viaţa românească, dar ajuns sub comunişti deputat, academician, şi,  pentru o vreme, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Mihail Sadoveanu, un complice al gurvernului comunist – nume grele, care erau ocrotite de potenţiale ipostaze ridicole. Coca Creţoiu ilustra, numele îi apărea pe cărţi, dar fără umbră în articolele care preamăreau freamătul noilor victorii editoriale. Stilul său nu se apropia deloc de realismul angajat dogmatic, ci era o prezentare clasică, aderentă tipologiei interbelice, cu o atmosferă idilică, cu personaje delicate, fără o alterare dramatică sau exaltare suprarealistă.
Au urmat deceniile 8 şi 9 ale secolului trecut, ideologia comunistă trecuse de la un primitivism acut la o rarefiere dogmatică, iar Coca Creţoiu şi-a pus iarăşi amprenta pe un icon vizual ce-a însoţit frenezia imaginativă a multor generaţii de copii, ilustrând seturile de poveşti prescurtate din celebre basme româneşti, nelipsite din lecturile copilăriei anilor `70-`80.

Se pot face multe rotaţii interpretative în jurul acestei spectaculare artiste, dar poate la un moment acest nume va primi şansa la o poveste extrasă din uitare.






1951
Amintiri din copilărie – Ion Creangă (Ed. Tineretului)
[cop. color & il. a/n]

1952
Harap-Alb - Ion Creangă (Ed. Tineretului, Colecţia "Biblioteca şcolarului"; editia a II-a, 1956)
[cop. & il. a/n]

1953
Sună ghiocel, sună clopoţel - A. Toma (Ed. Tineretului)
versuri

1954
Piuici şi fraţii lui mici - A. Toma (Ed. Tineretului)
versuri
[cop. & il color]

1955
Printre gene - Mihail Sadoveanu
[cop. & il. color]

1956
Ultima poveste – Radu Tudoran (Editura Tineretului, ediția a II-a, 1964; ediția a III-a, Editura Ion Creangă, 1973)

Năzdrăvăniile lui Păcală (Ed. Tineretului)
povestiri populare prelucrate de Iosif Nădejde
[cop. & il. a/n]

1957
Complotul de la piatra verde - Elisabeta Gălăţeanu (Ed. Tineretului)

Cutia de sticlă -  Sonia Larian (Ed. Tineretului; Colecţia "Înşiră-te mărgărite")

1958
Palatul de argint -Alexandru Mitru (Ed. Tineretului)

1959
File din cartea naturii – Ion Agârbiceanu
[cop. & il. color]

Himpelchen, Pimpelchen und die Riesen - Hedi Hauser
[cop. color & il. a/n]

1961
Voda Cuza la Hanul Cucului - George Nestor (Ed. Tineretului)

Ionica – Nina Stănculescu (Ed. Tineretului)
[cop. & il. color]

Piatra cea fierbinte - A. Gaidar (Ed. Tineretului)
[cop. & il. color]

Zăpădiţa – Natalia Zabila (Ed. Tineretului)
[cop. & il. color]

Hoinăreli prin natură – Ionel Pop, Demostene Botez 
(Ed. Tineretului, ed. a II-a, 1965; ediţia a III-a, Ed. Ion Creangă, 1972)
[cop. & il. color]

1963
Câinii cantonierului – Radu Toma (Ed. Tineretului)
[cop. & il. color]

Trei căsuţe, trei drumuri – Titel Constantinescu (Ed. Tineretului)
[cop. & il. color]

1965
Streifzüge durch die Natur -  Demostene Botez, Ionel Pop (Jugendverlag)

1966
Întoarcerea lui Neghiniţă – Alexandru Mitru (Ed. Tineretului)
[cop. & il. color]

1967
Caluţii năzdrăvani - Despina Manoliu-Sadoveanu
[cop. color & il. a/n]

Dumbrava minunată - Mihail Sadoveanu (Ed. Tineretului)
[cop. & il. color]

1971
Cea dintâi durere - Emil Gârleanu (Ed. Ion Creangă, Colecţia BPTC nr. 12; ediţia a II-a, 1978)
[cop. color & il. a/n + o planşă color]

1972
De la urs la pănţăruş – Ionel Pop (Ed. Ion Creangă)
[cop. color & il. color + a/n]

Baba iarna intră-n sat – Otlia Cazimir (Ed. Ion Creangă, ediţia a II-a 1985)
[cop. & il. color]

1974
Spiriduşii pădurii – Hedi Hauser (Ed. Ion Creangă)
[cop. & il. color]

1975
poveşti de Simion Florea Marian / set 8 bucăţi / Ed. Ion Creangă
texte prescurtate
[cop. & il. color]

Privighetoarea

Lizzy och det ihaliga trädet (Duduia Lizuca găseşte gazdă bună în dumbravă) - Mihail Sadoveanu
(traducere în lb. suedeză de Hans Danell)

poveşti de Mihail Sadoveanu / set 8 bucăţi / Ed. Ion Creangă
texte prescurtate
[cop. & il. color]

Sfat cu sora-soarelui
Hultanul
Duduia Lizuca găseşte gazdă bună în dumbravă
Stigletele
La mestecănei
Mărţişor
Aici se arată cine sunt prichindeii

1976
Trei poveşti minunate – Fabiola de Mora y Aragon, Regina Belgiei (Ed. Ion Creangă)
(traducere : Yolanda Ionescu-Nicoară)
[cop. & il. color]

1977
poveşti de Petre Ispirescu / set 8 bucăţi / Ed. Ion Creangă
texte prescurtate
[cop. & il. color]


1980
poveşti de Barbu Şt. Delavrancea / set 8 bucăţi / Ed. Ion Creangă
texte prescurtate
[cop. & il. color]

Palatul de cleştar
Bunica

1981
Das Wunderwäldchen (Dumbrava minunată) - Mihail Sadoveanu (Ion Creangă-Verlag)
(traducere în lb. germană: Theodora Constantinidis)

1985
Talismanul de safir – Elvira Bogdan (Ed. Ion Creangă)


Aici puteţi vizualiza Abecedarul anilor '60, iar aici cel din anii '80, ambele având ediţii succesive.


12 comentarii:

  1. Multe multumiri pentru aceasta postare. Fani ai doamnei Cretoiu sunt multi si eu ma numar printre ei. Am reusit sa achizitionez, cu doua exceptii, toate cartile de mai sus si imi permit sa adaug ca in setul de Barbu Delavrancea mai exista doua titluri: Palatul de Clestar si respectiv Bunica; mai exista o carte in limba germana pentru copii foarte mici si, se pare (nu o am) o editie de Versuri Alese ale lui Toparceanu ilustrata tot de Coca Cretoiu. De asemenea a ilustrat doua carti de exercitii de gramatica a limbii romana si u manual de limba germana. Se cunosc detalii legate de locul nasterii sale? Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  2. Nimic despre Ileana Ceausu-Pandele, cu un stil - zic-eu - apropiat de al Cocai Cretzoiu si care ne-a fermecat si ea copilaria? Un alt set de 8 carticele, cel facut dupa "Din lumea celor care nu cuvanta" de Emil Garleanu ii apartine - printre altele.

    RăspundețiȘtergere
  3. Vă rog să-mi oferiţi datele complete ale cărţilor care lipsesc din bibliografia artistei (titlu, an de apariţie, editură, cromatică) pentru a le adăuga.
    Iar despre Ileana Ceauşu-Pandele va apărea o prezentare la momentul potrivit. Dacă aţi obervat avem deja un index al artiştilor şi încercăm să facem o documentare a fiecăruia cât mai aprofundată.
    Despre locul naşterii Cocăi Creţoiu înca nu am descoperit nimic...

    RăspundețiȘtergere
  4. In casa bunicilor mei exista un tablou semnat de dansa si stiu ca ultimul domiciliu a fost intr-un bloc din cartierul Titan.Imi amintesc doar ca inainte locuise pe str.Parfumului,asta tot din spusele bunicii mele.

    RăspundețiȘtergere
  5. Dacă aţi reuşi să mai aflaţi amănunte (artistice sau personale) despre Coca Creţoiu ar fi binevenite. Mulţumiri!

    RăspundețiȘtergere
  6. Am putea beneficia(contra cost,desigur) de copiile scanate,eventual,ale unor carticele cu ilustratii de Coca Cretoiu?
    Va multumesc anticipat pentru raspuns!

    RăspundețiȘtergere
  7. nu, nu ne ocupăm cu aşa ceva. diverse scanări există deja în spaţiul virtual sau puteţi încerca să achizionaţi
    cărţile de pe anticariatele on-line. succes!

    RăspundețiȘtergere
  8. https://prosopologia.wordpress.com/category/uncategorized/
    Casa Cretoiu, Parfumului,33

    RăspundețiȘtergere
  9. in cataloagele Salonului Oficial din anii '20 adresa lui C. B. Cretzoiu apare ca fiind strada Parfumului 25; probabil in timp numerotarea a mai suferit redefiniri, dar foarte utila prezentarea casei Cretzoiu, aduce din epoca un necesar peisaj care completeaza biografia artistei.

    RăspundețiȘtergere
  10. Privighetoarea, 1975 - https://www.scribd.com/document/98899754/Privighetoarea

    RăspundețiȘtergere
  11. ilustratii care mi-au decorat visurile copilariei si nu numai

    RăspundețiȘtergere